Se afișează postările cu eticheta Basarabia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Basarabia. Afișați toate postările

luni, 1 aprilie 2013

Maratonă cu iz moldovenesc


Articol scris pentru Gazeta Basarabiei

Cu ocazia celei de-a 20-a ediţii a Maratonei din Roma, 17 martie 2013 s-a revelat o zi în care îmbinarea sportului cu cultura a reuşit să fascineze şi totodată să adune în capitala italiană zeci de mii de persoane din toate colţurile lumii, într-un spirit internaţional care confirmă apelativul Romei de „buricul pământului”. Printre evenimentele culturale ale zilei, cel mai important a fost Festivalul Internaţional de Folclor, la care au participat peste treizeci de naţionalităţi din toată lumea, cu respectivele dansuri tradiţionale şi de la care, binenţeles, nu putea lipsi Republica Moldova. Folclorul românesc, reprezentat de asociaţia „Dacia”, împreună cu ansamblul „Arţăraş” condus de dna Lidia Bolfosu, a uimit sutele de spectatori prezenţi în Piaţa Venezia prin jocul „Şapte paşi”, un dans iute însoţit de strigături sub forma unui dialog dintre băieţi şi fete, la care s-a adăugat mai apoi şi „Hora”, culegând aplauzele mulţimii şi al concetăţenilor amestecaţi printre spectatori. În ciuda elogiilor primite din partea persoanelor prezente la eveniment, care nu pot decât să aducă bucurie ansamblului, ca dovadă a unei exhibiţii reuşite, membrii grupului ţin să sublinieze că adevăratele roade ale evenimentului nu au fost aplauzele, ci mai degrabă coeziunea şi conştiinţa, obţinute în urma sacrificiilor de la repetiţiile săptămânale, care au permis închegarea relaţiilor între tinerii români într-o epocă care, pe zi ce trece, îi vrea tot mai înstrăinaţi de proprii strămoşi. Directorul artistic al ansamblului, dna Bolfosu,  profesoară de dansuri populare în patrie, şi-a exprimat aprecierea faţă de acest grup de tineri entuziaşti care i-au transmit senzaţii de bucurie trăite altădată doar acasă şi i-a invitat pe toţi cei ce doresc să contribuie la acest magnific proiect al tradiţiei şi spiritualităţii vii să se facă înainte.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Joacă copilărească pe malul Prutului (Basarabia)

Prutul ăsta ne desparte
Prutul ăsta n-are moarte?
Dar ne-om pune noi cândva
Și cu gura l-om seca.

joi, 27 august 2009

O ipoteză pentru care rușii nu invață „Limba Noastră”

Venit proaspăt dintr-o vizită în Franța mi-am dat seama și mai mult de importanța interacțiunii directe în procesul de comprensiune și învățare unei limbi străine. E esențial, pentru a învăța bine o limbă, să ții convesații cu autohtonii în limba lor maternă. Astfel reții mai ușor intonațiile, expresile și pui în practică teoria invățată în școală.

În Basarabia, se pune mult accent pe încăpăținarea rușilor (sau a celorlalte minorități prezente) de a învăța limba română. Deși cu discursul meu nu vreau să justific pe nimeni, s-a mai întrebat cineva cum e să înveți o limbă străină într-o țară unde regulele aplicate limbii scrise nu mai sunt luate în considerație în convorbirile de zi cu zi, într-o țară unde limba scrisă devine una iar cea vorbită alta?

Din propria experiență știu că limba română vorbită cotidian în Rep. Moldova nu e chiar cea care o auzi la buletinul de știri sau care se predă în manualele de gramatică. Țin minte afirmațiile unei colege basarabence care într-un discurs pe tema identitară întreținut cu dânsa îmi povestise cum limba română vorbită „ca la români” nu o simte ca fiind limba ei, ea o vorbește, da, dar la orele de limba română, cu profesoara, nicăeri altundeva. Zis în câteva cuvinte: a vorbi limba română corectă pentru ea nu e un gest natural. Nu-i fac o vină și o înțeleg.

Deci ce limbă se pretinde ca rușii să învețe pân la urmă? O limbă care nici autohtonii prin comunicarea cotidiană n-o simt a lor? Limba română în Basarabia prezintă clare contradicții între vorbit și scris. Acest aspect e cam frustrant pentru cineva care vrea să invețe o nouă limbă. Nu credeți? Mi s-a întâmplat de-asemenea să învăț de pe manuale o regula a limbii franceze într-un fel iar în Franța în comunicarea directă să mi se spună alta. I-am invitat glumind să se pună deacord pân la viitoarea vizită. În acel caz era vorba doar de un mic detaliu dar suficient să mă dizorienteze.

Deși mass media, cu tendința ei de a omogeneiza, cu timpul va face în așa fel în cât diferențele și regionalismele din Basarabia să dispără, nu ar strica dacă s-ar accelera acest proces luânduse coștiință de faptul că limba română „vorbită ca la români” nu e ceva straniu ci e așa cum trebue să fie vorbită.

luni, 17 august 2009

La Chişinău va fi marcată cu miting şi pichetări cedarea Basarabiei

Pe 23 august 2009, între orele 12 şi 15, pe Aleea Clasicilor literaturii române, din Grădina publică Ştefan cel Mare din Chşinău, Asociaţia Antipact “Molotv-Ribbentrop” va organiza un miting cu genericul: “Pactul de neagresiune dintre URSS şi Germania nazistă (23.08.1939) – huliganism politico-militar sovieto-german împotriva României şi răpirea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, urmat de pichetarea ambasadelor Germaniei şi a Rusiei .La miting este invitată mass-media, clasa politică, toţi care se consideră români şi cer unirea cu patria-mamă, România.

Consiliul ACLCPMR


După 70 de ani de la răpirea Basarabiei de către URSS românii din regiune revendică incă dreptul lor de a le fi recunoscută și în acte propria identitate, pierdută fără voința lor.