marți, 30 octombrie 2012

Anna Karénina - Tolstòj

"Penso", disse Anna, giocherellando con un guanto sfilato, "penso...Se ogni testa ha il suo cervello, ogni cuore avrà il suo tipo d'amore". pag. 173

luni, 29 octombrie 2012

Oamenilor mari le plac numerele


Oamenilor mari le plac numerele. Când le vorbiţi de un nou prieten, nu vă întreabă niciodată ceea ce este cu adevărat important. Nu vă întreabă niciodată: "Cum sună vocea lui? Ce jocuri îi plac? Colecţionează fluturi?" Ei vă întreabă: "Câţi ani are? Câţi fraţi are? Cât cântăreşte? Cât câştigă tatăl său?" Numai atunci ei vor crede că l-au cunoscut. Dacă le spuneți: „Am văzut o casă frumoasă din cărămizi roșii, cu trandafiri la ferestre, și columbe pe acoperiș” ei nu reușesc să și-o imagineze. Trebuie să le spui ”Am văzut o casă de o sută de mii de lei”, și atunci vor esclama: „Cum e frumoasă”. 

Antoine de Saint-Exupery în Micul Prinț



vineri, 12 octombrie 2012

A fi Om - Rudyard Kipling


De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău 
Şi l-au pierdut pe-al lor găsindu-ţi ţie vină,
De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău
Să nu-ţi pierzi nicio clipă încrederea în tine,
De poţi s-aştepţi oricât fără să-ţi pierzi răbdarea
De rabzi să fii minţit, fără ca tu să minţi
Sau când hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea
Să vrei a le răspunde, dar nici prin rugământ.
De poţi visa, dar fără să te robeşti visării
De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta ţel
De poţi să nu cazi pradă nicicând exasperării
Succesul şi dezastrul privindu-le la fel,
De poţi s-auzi cuvântul rostit cândva de oameni, cinstit şi prefăcut,
De poţi să-ţi vezi idealul distrus şi din ruine,
Să-l reclădeşti cu-ardoarea fierbinte din trecut
De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere
Şi tot ce-ai strâns o viaţă să piezi într-un minut
Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere
Să-ncepi agoniseala cu calm de la început
Iar dacă trupul tău uzat şi obosit
Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă
Numai prin străşnicia minţii tale şi astfel,
Să steie peste veacuri aşa cum stă o stâncă.
De poţi vorbi mulţimii fără să minţi şi dacă
Te poţi plimba cu regii, fără a te-ngâmfa
De nici amici, nici duşmani nu pot vre-un rău să-ţi facă
Pentru că doar dreptatea e călăuza ta,
Şi dacă ştii să umpli minuta trecătoare,
Şi nu pierzi nici o filă din al vieţii tom,
Al tău va fi Pământul, cu bunurile-i toate,
Şi ceea ce-i mai mult chiar - să ştii - vei fi un OM! 

luni, 8 octombrie 2012

Declarație de război.



Traducere preluată de Frontpress

Noi suntem generația celor care iși pierd viata pentru o privire aruncată greșit, pentru o țigară refuzată sau pentru un stil care deranjează.

Noi suntem generația fracturilor etnice, a falimentului coexistenței, al metișului impus.

Noi suntem generația pedepsită de două ori: condamnați să scoatem din necazuri un sistem social
prea generos cu alții pentru a continua să o fie cu ai noștri.

Noi suntem generația victimă a celei din Mai 68. A celei generații care pretindea să ne emancipeze de greutatea tradiției, de cunoaștere și de autoritatea din școli, dar care înăinte de toate s-a emancipat de propriile responsabilități.

Noi am închis cărțile voastre de istorie pentru a ne regăsi memoria.
Noi am încetat să-l mai credem pe Kader c-ar putea fi fratele nostru, planeta satul nostru și umanitatea familia noastră. Ne-am dat seama c-avem rădăcini, strămoși, și deci un viitor.

Singura noastră moștenire este țara noastră, sângele nostru, identitatea noastră. Noi suntem moștenitorii destinului nostru.

Noi am stins televizorul pentru a coborî din nou în stradă. Am scris lozincile noastre pe pereți, am scandat în megafoanele noastre "Tineretul la putere", fluturând sus steagurile noastre semnate cu Lambda. Această Lambda care orna scutul glorioșilor Spartani este simbolul nostru. Știți ce reprezintă? Aceasta înseamnă că nu vom ceda, că nu vom renunța. Sătuli de toate lașitățile voastre, nu vom refuza nici o luptă, nici o provocare.

Voi sunteți cei „treizeci de ani glorioși”, pensiile PAYG, SOS rasism, "diversitate", reîntregirea familială, libertatea sexuală și pungile de orez a lui Bernard Kouchner. Noi suntem  25% de șomaj, datoria socială, explozia societății multiculturale, rasismul anti-alb, familiile destrămate, și tinerii soldați francezi care mor în Afganistan.

Nu ne veți cumpăra cu o privire condescendentă, cu un loc de muncă la Stat plătit o mizerie sau  cu o palmă peste umăr: pentru noi, viața este o luptă.
Noi n-avem nevoie de politicile voastre despre tineret. Tineretul este politica noastră.

Nu ne înțelegeți greșit: acest text nu este un simplu manifest, este o declarație de război.

Noi suntem ziua de mâine, voi cea de ieri.

Noi suntem Generația identitară.