Cu ceva timp în urmă folosisem într-un articol expresia ”românii în topul infractorilor din auzite” referindu-mă la statutul concetățenilor din preafrumoasa Italie. Expresie care vroiam să sugereze lipsa de fundament la baza etichetării românilor drept infractori și rolul mass mediei italiene în propagandarea acestei imagini și de consecință manipularea italienilor de rând.
Azi, la distanță de 2 luni, au fost realizate în Italia un sondaj și un studiu foarte înteresante în opinia mea, care zic multe:
1)Sondajul tratează despre modul cum percep italienii imigranții. Acesta pune în evidență faptul că majoritatea italienilor consideră imigranții principala sursă de criminalitate și deci principalul pericol pentru propria lor siguranță.
2)În cea ce privește studiul, totalmente condus de experți italieni, examinează raportul între imigrație și criminalitate. Rezultatul? Nu există nicio legărută reală între cele două fenomene.
Acum întrebarea mea e următoarea: cum poți percepe ceva ca amenințător când de fapt acest lucru nu are niciun nex concret cu cea ce înseamnă minarea siguranței publice?
ps. În timp ce românii se „mândresc” cu imaginea lor de infractori de rang înalt în peninSULĂ , italienii la rândul lor fac ravagii în țara acestora cumpărându-și patrimoniul cultural la angro cu 500 de euro bucata.
La Mulţi Ani Fericiţi, Ştefan! O seară frumoasă şi un nou an cu multă sănătate, prosperitate, reuşite şi întâmplări fericite!
RăspundețiȘtergereMulțumesc Eleonora, îți urez ca acest 2010 să fie așa cum ți-l dorești și să auzim numai de bine.
RăspundețiȘtergere