Vreau să împărtăşesc o poezie care am primit drept comentariu la un articol şi care autorul o dedică românilor emigranţi "ce hălăduesc ca umbrele pe aproape intreg mapamondul, neregasindu-si propria persoana" cum spune dânsul în acelaş comentariu. Titlul poeziei mi-e necunoscut iar autorul s-a semnat ca Nicolae.Voi toţi,cei alungaţi din ţară,
Transmiteţi energia voastră
Pe-a ţării noastre scumpe plaiuri,
Pe munţii noştri cei bogaţi,
Pe Marea Neagră cea albastră,
Pe oseminţele strămoşilor din holde,
De unde exploda odată porumbul şi secara.
Azi e doar ruşinea şi ocara
Energia voastră e gândul dragostei rămase acasă cu părinţii,
Cei care ne-au iubit, ieşiţi din baierele minţii.
Energia voastră e dragostea de ţară,
Adunată ca un nimb pe-un petic de eter.
E conştiinţa unui neam de zeci de mii de ani,restrânsă pe-o pajiste de cer.
Şi stă de veghe să nu pchiara neamu' nostru, să nu pchiara.
Puneţi energia voastră,ca să salvaţi o ţară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu